Coface: ce impact au insolvențele României

insolvency
Foto: https://blog.sprinklebit.com

România a avut 105.545 companii care au intrat în insolvență între 2011-2015, însemnând o medie anuală de aproximativ 20.000 de companii insolvente, informează Coface.

Volumul este foarte mare, în condițiile în care reprezintă aproximativ 16% din totalul companiilor înregistrate în România și respectiv un sfert din totalul firmelor active (care cu venituri). Nu doar numărul companiilor insolvente din intervalul analizat este foarte mare, ci și dimensiunea acestora. 2.933 dintre companiile insolvente în intervalul analizat aveau o cifră de afaceri peste 1 MIL EUR, în condițiile în care media companiilor active la nivel național pe acest segment de venituri a fost de 23.455. Mediul de afaceri din România a pierdut în ultimii cinci ani aproximativ 13% dintre companiile cu venituri mari.

Comparând cifrele cu cele înregistrate la nivel regional sau în țările mai dezvoltate, observăm că fenomenul insolvențelor a fost exploatat în sens negativ, companiile cu probleme financiare abuzând de un cadru legislativ șubred și foarte protector cu partea debitoare.

Media incidenței insolvențelor la 1.000 de companii active în cazul României între 2011-2015 a fost de 40 companii insolvente, de aproape 4 ori peste nivelul Europei Centrale și de Est, în condițiile în care România a fost tot timpul în primele trei țări din regiune din acest punct de vedere. Mai mult, ponderea companiilor insolvente pentru care s-a deschis procedura de insolvență la cererea debitorului a crescut de la aproximativ 30% în 2008 (nivel anterior crizei financiare), până la aproape 55% în  2015. Doar 2%-3% dintre companiile insolvente din România se reorganizează cu succes, de aproape zece ori mai puțin decât media țărilor dezvoltate din UE.

 

  Tabel 1: Evolutia lunara a insolventelor, perioada 2011-2015

 

Luna 2011 2012 2013 2014 2015
Ianuarie 1.709 2.159 2.101 2.091 976
Februarie 1.849 2.420 2.441 2.210 924
Martie 2.160 2.560 2.368 2.211 983
Aprilie 1.847 2.340 2.690 2.059 976
Mai 2.097 2.396 1.945 2.118 923
Iunie 2.127 2.343 2.310 2.173 977
Iulie 811 1.322 1.517 1.151 505
August 658 1.007 1.050 373 328
Septembrie 2.061 2.444 2.313 1.284 928
Octombrie 2.202 2.724 4.070 1.421 962
Noiembrie 2.379 2.504 2.976 1.148 887
Decembrie 1.599 1.623 2.143 1.931 741
Total an 21.499 25.842 27.924 20.170 10.110

Sursa: BPI, ONRC, date prelucrate Coface

Începând cu anul 2014, numărul insolvențelor nou deschise a scăzut pe fondul intrării în vigoare a noului cod privind deschiderea procedurii de insolvență: 28% în 2014, 50% în 2015, iar estimările Coface pentru 2016 indică o contracție a acestora cu încă 25%. Spre deosebire de anii anterior, anul curent este primul în care Coface observă o scădere a insolvențelor nou deschise cuplate cu o diminuare a riscului sistemic.

Pierderile financiare (datorii care depășesc nivelul activelor fixe) cauzate de firmele care au intrat în insolvență în primul semestru al anului curent au scăzut cu 56%, în timp ce pierderile sociale (numărul locurilor de muncă pierdute) s-au diminuat cu 12%. Îmbunătățirea disciplinei de plată în anul curent devine vizibilă la nivel național: valoarea instrumentelor refuzate la plată în primul semestru al anului curent a scăzut cu aproximativ 70%, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, de la 5,7 MLD RON la doar 1,7 MLD RON, în timp ce numărul SRL-urilor nou înregistrate în perioada analizată a crescut cu 26% (cel mai ridicat nivel după 2010).

Impactul insolvențelor în economie, în 2011 – 2015

Totuși, nivelul foarte ridicat al insolvențelor din ultimii cinci ani (2011-2015) a lăsat urme adânci în economia națională și în mediul de afaceri, acestea din urmă putând fi evaluate din mai multe puncte de vedere:

Plafonarea creșterii economice: conform estimărilor Comisiei Europene, nivelul PIB potențial al României pentru 2011-2015 a avut o medie de 3%, semnificativ sub nivelul de 5% înregistrat înaintea impactului crizei financiare. Factorii cheie care au contribuit la această contracție au fost reducerea investițiilor străine directe și absorbția modestă a fondurilor europene (elemente esențiale pentru finanțarea formării brute de capital), nivelul scăzut al productivității și sporului negativ în evoluția forței de muncă (pe fondul efectului de emigrare, din ce în ce mai vizibil în rândul populatței calificate). Firmele românesti care au intrat în insolvență în 2011-2015 au generat o cifră de afaceri totală de 92,5 MLD RON, respectiv 9% din cifra de afaceri medie înregistrată de toate companiile din România în intervalul respectiv.

Productivitatea foarte scăzută a companiilor respective, pe fondul unor investiții ineficiente sau cu o finanțare nesustenabilă a formării brute de capital, a contribuit negativ la valoarea adăugată de la nivel national, deci la nivelul PIB.

Pentru a simula impactul companiilor insolvente asupra nivelului PIB potențial, numărul companiilor din România care au intrat în insolvență în 2011 – 2015 a fost redus cu 75% (pentru egalizarea cu media din ECE), iar pentru companiile respective a fost simulat un nivel al valorii adăugate egal cu cel înregistrat de companiile active. Calculele interne Coface indică o creștere cu aproximativ 75% a nivelului potențial al PIB pentru 2011 – 2015, de la 3% la aproape 5,2%, simulând o creștere a productivității medii în rândul companiilor care au intrat în insolvență în perioada analizată, ajustând în același timp numărul acestora la un nivel acceptabil (media înregistrată îîn ECE);

Reducerea deficitului bugetar prin creșterea veniturilor fiscale alimentate de contribuțiile sociale suplimentare: companiile care au intrat în insolvență între 2011-2015 avea 451.956 de salariați, respectiv 11% din totalul locurilor de muncă raportate de toate companiile active. În condițiile în care doar 2% dintre companiile insolvente se reorganizează cu succes, putem aprecia că majoritatea acestor locuri de muncă au fost desființate. Mai mult, având în vedere că firmele românești care își întrerup activitatea au o durată medie de viață de 11 ani și sunt de două ori mai multe decât nivelul companiilor nou înmatriculate, este greu de crezut că firmele nou înființate pot absorbi o parte importantă a celor peste 450.000 de salariați care și-au pierdut locurile de muncă din cauza insolvenței angajatorului. Dacă ne gândim că nivelul șomajului raportat de INS pentru România în 2011-2015 a fost relativ stabil, înseamnă că o parte dintre acești salariați s-au angajat la alte companii, însă majoritatea acestora probabil că a emigrat în străinatate, în căutarea unui loc de muncă. Totalul veniturilor fiscale generate de impozitele pe salarii și de contribuțiile sociale pentru 2015 a fost de 26,6 MLD RON, declarațiile financiare ale companiile care au intrat în insolvență în perioada 2011-2015 indică un impact negativ în veniturile fiscale de aproximativ 3 MLD RON, ceea ce reprezintă aproximativ 29% din totalul deficitului bugetar din 2015, respectiv 10,3 MLD RON;

Pierderile cauzate creditorilor: declarațiile financiare ale companiile care au intrat în insolvență între 2011-2015 indică un nivel total al datoriilor acumulate în bilanț de 127,5 MLD RON, respectiv 15% din totalul datoriilor aferente tuturor companiilor din România. Dintre toți creditorii firmelor insolvente, furnizorii au înregistrat cele mai mari pierderi, în condițiile în care aceștia concentrau 47% din totalul datoriilor, respectiv 60 MLD RON. În acest clasament, următorii creditori care au pierdut sunt instituțiile de credit (bănci, IFN, companii de leasing), care raportau 36 MLD RON datorii în bilanțul companiilor insolvente, respectiv 28% din totalul datoriilor, fiind urmate de autoritățile statului, cu 26 MLD RON și o pondere de 20% în totalul datoriilor firmelor insolvente. Doar 6 MLD RON, respectiv 5% din totalul datoriilor, au fost atrase de firmele insolvente de la entități afiliate.

Faptul că furnizorii au înregistrat cele mai mari pierderi din cauza companiilor care au intrat în insolvență în perioada 2011-2015 nu este o întâmplare. Pe fondul condițiilor de finanțare bancară din ce în ce mai exigente începând din 2009, firmele private au fost nevoite să apeleze din ce în ce mai mult la creditul furnizor. Riscul de neplată a fost amplificat în perioada 2008 – 2013, deoarece:

  • Fenomenul a fost unul generalizat, foarte multe companii promovând același comportament în aceeași perioadă;
  • Fenomenul a fost amplificat pe lanțul comercial, pe măsură ce solicitările de extindere a termenelor de plată/ încasare înaintau pe lanțul furnizor. Termenul mediu de încasare a creanțelor înregistrat de companiile românești a crescut de la 60 de zile în 2008 la 104 zile în 2015;
  • Fenomentul a creat o creștere a interdependenței între companii, din ce în ce mai multe firme semnalând incapacitatea temporară de plată pe fondul neîncasării creanțelor de la clienții importanți;
  • Durata de transformare a veniturilor din încasări a crescut, în timp ce presiunea de concretizare a cheltuielilor în plăți a crescut, de asemenea, amplificând presiunea asupra lichidităților companiilor.

 

Tabel 2: Creditul bancar vs. creditul comercial

 

Anul Sold Credite acordate companiilor (M RON) Sold Creante comerciala

(M RON)

Credit

Comercial vs. Bancar

2007 76.673 167.914 2,19
2008 98.851 213.071 2,16
2009 99.669 221.453 2,22
2010 107.194 248.883 2,32
2011 118.781 268.783 2,26
2012 121.376 296.315 2,44
2013 115.218 293.871 2,55
2014 109.047 321.480 2,95
2015 110.886 337.554 3,04

Sursa: BNR, MF, date prelucrate Coface

În acest context, companiile mari și foarte mari au jucat progresiv un rol din ce în ce mai semnificativ de “bănci comerciale” pentru clienții acestora, preferând să accepte termene de încasare extinse.

IMM-urile au transferat în perioada post-criză o parte  semnificativă a creditului bancar către cel comercial (credit furnizor), acest lucru fiind de natură să intensifice relațiile intre companiile private, care au început să îmbrace o formă financiară semnificativă, nu doar una cu caracter comercial. Pe fondul acestor modificări structurale din economie, efectul de contagiune și propagare a unor șocuri negative este mult mai rapid în prezent.

Tabel 3: Insolvențele în rândul companiilor cu cifra de afaceri > 1 M EUR

Anul 1 – 5 M EUR 5 – 10 M EUR 10 – 50 M EUR 50 – 100 M EUR Peste 100 M EUR
2011 402 45 33 2
2012 383 57 37 5 3
2013 561 112 67 10 7
2014 476 79 66 8 3
2015 455 66 51 3 2

Sursa: BPI, ONRC, MF, date prelucrate Coface

 

Grafic 1: Insolvențe în rândul firmelor cu cifra de afaceri > 1 M EUR

Sursa: BPI, ONRC, MF, date prelucrate Coface

 

Tabel 4: Impactul firmelor care au intrat în insolvență între 2011-2015

Număr total Insolvențe 2011-2015 105.545
Total Companii România (medie 2011-2015) 643.489
Pondere numerică Insolvențe Total 16%
Total insolvențe CA > 1 M EUR 2011-2015 2.933
Total companii RO CA > 1 M EUR 2011-2015 23.455
Pondere numerica Insolvente Cifra Afaceri > 1 M EUR 13%
Total Cifră Afaceri (MLD RON) 92,50
Medie Cifră Afaceri România 2010-2014 (M RON) 1.026
Pondere Cifră afaceri insolvențe în total RO 9,01%
PIB Potențial România 2011-2015 3,00%
Estimare contribuție suplimentară insolvențe la PIB potențial (*) 75%
Total Număr salariați 451.956
Medie salariați RO 2011-2015 3.989.101
Pondere salariați insolvențe în total România 11%
Total Impozit salarii și contribuții sociale (Buget MF 2015, M RON) 26.640
Estimare pierderi cauzate de insolvențe în venituri fiscale din contribuții sociale (M RON) 3.018
Deficit bugetar 2015 (M RON) -10.361
Estimare impact insolvențe în deficitul bugetar -29%
Total Datorii Companii Insolvente (MLD RON) 127,5
Datorii companii RO 2010-2014 831,8
Pondere insolvențe în total datorii 15%
Structura datoriilor în bilanțul companiilor insolvente Procent % MLD Ron
                    – Furnizori 47% 60
                    – Instituții de credit (bănci, IFN, leasing) 28% 36
                    – Fiscale 20% 26
                    – Entități Afiliate 5% 6
(*) dacă nivelul insolvențelor din România ar fi fost aproape de media de la nivelul Europei Centrale și de Est (ECE). Pentru a simula acest impact, numărul companiilor din România care au intrat în insolvență în 2011 – 2015 a fost redus cu 75% (pentru egalizarea cu media din ECE), iar pentru companiile respective a fost simulat un nivel al valorii adaugate egal cu cel al companiilor active.

Sursa: BPI, ONRC, MF, BNR, INSSE, Date prelucrate Coface

În ultimii cinci ani, mai exact în perioada 2011-2015, am observat un abuz al companiilor din România în exploatarea unui cadru juridic șubred, fructificând astfel lacunele unei proceduri a insolvenței foarte protectoare pentru partea debitoare. În ultimii cinci ani, România a înregistrat peste 100.000 de companii insolvente, cu o incidență la 1.000 de companii active de patru ori peste media din Europa Centrală și de Est și un procent al reorganizării reușite de maximum 3%, acesta din urmă fiind de zece ori sub media din țările dezvoltate ale UE. Numărul foarte ridicat și calibrul mare al companiilor insolvente au plafonat nivelul creșterii economice la o medie de 3%, comparativ cu 5,25% dacă fenomenul insolvențelor din România ar fi fost aliniat la media din regiune. Aproximativ o treime din deficitul bugetar putea fi finanțat prin venituri fiscale pierdute, iar creditorii din economie au înregistrat pierderi record de 127 MLD RON, cei mai mari pierdanți fiind furnizorii privati, cu o pondere de 47% în totalul datoriilor raportate de firmele insolvente. Având în vedere impactul major generat în economie, Coface va analiza în perioada următoare cele mai mari 100 de companii care au intrat în insolvență în ultimii cinci ani, pentru a înțelege mai bine greșelile comune ale acestora precum și structura de acționariat din perspectiva țării de proveniență și a companiilor afiliate”, a declarat Iancu Guda, Services Director Coface CMS.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*