Autoritățile trebuie să protejeze producția internă

agriculture
Foto: http://amu.ac.in

BusinessMark a organizat cea de a patra ediţie a evenimentului “Zilele Agriculturii Româneşti”, eveniment care a avut loc pe 16 februarie 2016 la Hotel Radisson Blu din Bucureşti.

Invitaţii primei sesiuni de discuţii au fost: VALERIU-ANDREI STERIU, Vicepreşedinte, Comisia pentru agricultură, silvicultura industrie alimentară şi servicii specifice, Camera Deputaţilor,  RALUCA DAMINESCU, Director, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – APIA, LAURENŢIU BACIU, Preşedinte, LAPAR,  VERONICA TONCEA, Preşedinte, Fondul de Garantare a Creditului Rural – FGCR – IFN SA, IULIA CRISTEA, Director Marketing, Caussade Semences, JEAN VALVIS, Preşedinte, Director General, Valvis Holding şi VIOREL MATEI, Fermier.

VALERIU-ANDREI STERIU, Vicepreşedinte, Comisia pentru agricultură, silvicultura industrie alimentară şi servicii specifice, Camera Deputaţilor, a subliniat importanta comunicării corecte în contextul îmbolnăvirii bebeluşilor din Argeş şi a deceselor care au survenit în acest caz.

Discuţia a continuat apoi pe tema achiziţionării de terenuri agricole de către persoanele străine.

”Sunt de acord să vină străinii să cumpere terenuri în România atât timp cât aceştia vin în aceleaşi condiții cu cele de care dispun romanii. Pentru că dacă vine un cetăţean în baza unui credit luat în Austria cu dobânzi avantajoase sau poate chiar subvenţionat, romanii sunt clar dezavantajaţi”, a declarat VALERIU-ANDREI STERIU.

Despre tema plăţilor , acesta a adăugat ”Punctualitatea în aceste plati este mai importantă decât valoarea acestora. Dacă plăţile sunt făcute în aprilie sunt întârziate inclusiv lucrările de primăvară. Sunt întârzieri pentru care nimeni nu răspunde. Aceste întârzieri sunt nepermis de mari pentru cei un milion de fermieri pe care îi avem în România”.

VALERIU-ANDREI STERIU este de părere că viitorul agriculturii sta în bugetul Ministerului Educaţiei.
”Cred că viitorul agriculturii sta în bugetul Ministerului Educaţiei pentru că nu vom mai avea personal pentru niciun fel de muncă agricolă, nici măcar tractorişti. De asemenea, viitorul agriculturii sta şi în bugetul Ministerului Dezvoltării pentru că infrastructura este o mare problemă. Ministerul Agriculturii trebuie să coalizeze toate părţile implicate în acest sector”, a concluzionat VALERIU-ANDREI STERIU.

LAURENŢIU BACIU, Preşedinte, LAPAR, a subliniat de asemenea problemă generată de întârzierile foarte mari la plăţile pe suprafaţa.

”În agricultură sunt încă foarte multe probleme. Plăţile pe suprafaţa întârzie şi asta ştim foarte bine. Avem foarte multe probleme cu întreaga economie din agricultură. Încă sunt stocuri foarte mari de cereale în ţară. Exporturile s-au diminuat foarte mult. Nici consumul nu este mare pentru că şi zootehnia este la pământ. În schimb suntem fruntaşi la importuri de lapte, carne, fructe şi legume. Ceva nu este în regulă. Guvernele nu iau nici o măsură pentru a-şi proteja producţia şi consumul intern. Cred că cel mai mare dezinteres este din interiorul nostru. Nu luăm măsuri ca alte tari pentru protejarea economiei naţionale”, a declarant acesta.

LAURENŢIU BACIU  a atras atenţia și asupra lipsei sistemelor de irigaţii. El a dat exemplul zonei Moldovei unde deficitul de apă este la 1500 mc/ha.

”Sunt investitor cu tradiţie în România şi cer autorităţilor să aibă şi ele respect pentru acest domeniu. Nu putem funcţiona bine dacă fiecare Guvern vine cu o doctrină diferită pentru a schimba regulile jocului. Lupt pentru a fi comunicate în ţara strategiile pe sector pe termen lung. Agricultura din România va merge mai bine dacă merg investiţiile directe bine, iar pentru a lucra eficient ai nevoie de predictibilitate”, a declarant JEAN VALVIS, Preşedinte, Director General, Valvis Holding.

Potrivit acestuia, a apărut o lege care distribuie un miliard de euro pentru finanţarea sistemului de irigaţii.

”Sper să văd această lege pusă în practică. Deocamdată asta nu se întâmplă.

De ce atunci când se vorbeşte despre infrastructura rutieră vorbim numai despre autostrăzi de parcă ar avea toată lumea Porsche? Haideţi să vorbim despre infrastructura de irigaţii, despre drumurile de acces către culturile agricole”, a afirmat JEAN VALVIS.

VERONICA TONCEA, Preşedinte, Fondul de Garantare a Creditului Rural – FGCR – IFN SA, a declarat că în 2015 Fondul a acordat 1.350 de garanţii.

”De când mă ştiu finanţarea agriculturii a fost un subiect imporant. Dacă discutăm despre finanţare ar trebui să avem în vedere şi cele două programe de finanţare europene PNDR şi SAPARD şi suntem deja la al treilea program. Cerințele finanțatorilor sunt foarte bine definite. Mecanismele pe care Guvernele le-au creat pentru a facilita accesul la finanţare sunt schemele de garantare. Folosim şi noi la FGCR acest mecanism. Din păcate nu este suficient. Consultanta acordată fermierilor este foarte importantă . Niciun finanţator nu este de acord să realizeze proiectul, chiar dacă noi garantăm 80%, dacă nu se vine şi cu o contribuţie proprie”, a explicat VERONICA TONCEA.

RALUCA DAMINESCU, Director, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – APIA, a vorbit despre perioadele în care se vor face următoarele plati.

”A fost aprobată recent HG 57/2016 prin care este alocată suma pentru plata ajutorului de stat pentru schema de ajutor pentru reducerea accizei la motorină. În decembrie 2015, APIA a plătit 52% din necesarul trimestrului III. Restul de 48% pentru trimiestrul III va fi alocat prin intermediul acestei HG despre care v-am vorbit. De asemenea, se fac eforturi şi pentru efectuarea plăţilor pentru trimestrul IV din bugetul alocat pe anul 2016.
Continuăm convenţiile pentru SAPS şi pentru plata redistributive”, a declarat RALUCA DAMINESCU.

Potrivit acesteia, în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor pe care APIA le reglementează, absorbţiile sunt de peste 95%.

VIOREL MATEI, Fermier, a abordat de asemenea subiectul achiziţionării de terenuri agricole de către persoanele cu o altă cetăţenie.

”Firme, fonduri de investiţii cumpăra pământul românesc şi noi ne uităm. Băncile sunt o nouă formă de jaf a agricultorilor romani. Dacă ar avea asemenea practici în ţărilor lor de origine nu ar fi lăsaţi să funcţioneze, dar în România este posibil. Suma pe hectar este împărţită unde nu trebuie. Am mai cerut explicaţii şi la alţi miniştrii. Sunt zone unde se primesc peste 400 de euro pe hectar, iar la şes nici cei 250 de euro nu sunt alocaţi. Situaţia noastră este gravă. Nu ne-am permis să facem protecţia produsului românesc”, a declarat VIOREL MATEI.

Prima sesiune de discuţii s-a încheiat cu intervenţia IULIEI CRISTEA, Director Marketing, Caussade Semences, care a prezentat succinct specificul companiei. Caussade Semences este din 2008 pe piaţa românească şi ameliorează, multiplica, procesează şi comercializează seminţele necesare culturilor agricole.

SESIUNEA II

În cea de-a doua parte a zilei, speakerii invitaţi au fost:  FLORIN CĂPĂŢÂNA, Vicepreşedinte, Asociaţia Marilor Rețele Comerciale din România,  DORIN COJOCARU, Preşedinte, Asociaţia Patronală din industria Laptelui – APRIL, MARIUS BICU, Managing Partner, Unilact – De la Fermă, BIANCA VLAD, Senior Manager, Consultanta Fiscală, PwC România, LORINA DĂRMĂNESCU, Senior Manager, Consultanta Fiscală, PwC România, DRAGOŞ VASILE FRUMOSU, Preşedinte, Federaţia Sindicatelor din Industria Alimentară.

MARIUS BICU, Managing Partner, Unilact – De la Fermă, a vorbit despre parcursul afacerii sale şi despre rezultatele din 2015.

”Anul trecut am avut un an bun. Mai ales în a doua jumătate a anului am simţit pozitiv scăderea TVA. Consumul a crescut în aproape toate domeniile. În ceea ce ne priveşte, am crescut cu aproape 20%. Profitul a fost însă acelaşi ca în 2014. Am avut senzaţia că am muncit degeaba. Am crescut CA, dar nu şi profitul. Am făcut o analiză şi am realizat că profitul care ne lipsea era reprezentant fix de subvenţii. Am reuşit să creştem chiar şi fără subvenţii datorită faptului că am adăugat servicii produselor noastre. De exemplu, transportam brânză către clienţi. Trebuie să livrezi la timp, să ai termen de valabilitate bun, să îi asiguri clientului o comandă suplimentară. Se poate şi în România, dar este tare greu. Cred că depinde de noi. Dacă numai ne plângem şi nu ne plângem organizat nu vom rezolva nimic”, a explicat MARIUS BICU.

În ceea ce priveşte diversificarea serviciilor companiei, MARIUS BICU a adăugat că îşi doresc să primească oaspeţi în ferma. ”Am făcut un magazin în ferma şi am investit în ea să o facem frumoasă. Vrem ca oamenii să vadă de unde provine brânză şi cum se face. De asemenea, avem elevi care vin să înveţe practic la noi în ferma şi chiar îşi dau examenele la noi”, a mai adăugat acesta.

DORIN COJOCARU, Preşedinte, Asociaţia Patronală din industria Laptelui – APRIL, a subliniat importanta înţelegerii propriei afaceri.

”Nimic nu se face fără muncă. Mulţi fermieri visează să se unească şi să se lupte cu multinaţionalele. Cred că este greşit. Există un loc pentru toată lumea în piaţă. Secretul este să îşi găsească fiecare acel loc. Sunt de acord însă că trebuie să existe o interfaţă pentru lupta cu autorităţile. De aceea trebuie să vă uniţi. Trebuie să existe o formă de organizare care să vă reprezinte în cadrul dialogului social. Este mai greu atunci când Guvernul nu știe ce este acela dialog social”, a declarat DORIN COJOCARU.

Acesta a vorbit şi despre închiderea fabricilor româneşti de lactate. ”Din 400 şi ceva de fabrici în industria laptelui care existau acum cinci ani au rămas tot mai puţine. Cele cu capital românesc sunt pe cale de dispariţie. Cred că nu vor mai trece multe luni până când vom avea numai 70. Cei care îşi pierd locurile de muncă în judeţele sărace vor migra către cele care stau mai bine la acest capitol, atât cât vor mai putea suporta Bucureştiul şi Clujul”, a afirmat Preşedintele APRIL.

FLORIN CĂPĂŢÂNA, Vicepreşedinte, Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România, este de asemenea de părere că este vizibilă creşterea consumului.

”Resimţim faptul că romanii cumpăra mai mult decât înainte. Bunurile de folosinţă îndelungată au început şi ele să fie mai mult cumpărate”, a declarat FLORIN CĂPĂŢÂNĂ.

El a dat exemplul La Fermă, subliniind dificultăţile întâmpinate de producătorii mici în încercarea de a convinge marile lanţuri că au capacitatea necesară de a asigura produse în toate magazinele acestora care sunt peste tot în ţară. Marile lanţuri se tem că nu pot avea aceeaşi cantiate şi calitate peste tot. Se pune problema de logistică, despre cum să poţi să livrezi, dar mai ales să ai capacitatea de a produce necesarul de produse”, a mai precizat FLORIN CĂPĂŢÂNĂ.

Potrivit acestuia, Asociaţia pe care o conduce este solidara cu Romalimenta şi toţi ceilalţi care au făcut demersuri la Ministerul Mediului pentru a găsi soluţii pentru problemele sectorului.

Aceeaşi părere este împărtăşită şi de DRAGOŞ VASILE FRUMOSU, Preşedinte, Federaţia Sindicatelor din Industria Alimentară.

”Organizaţia pe care o reprezint prezintă interesele salariale din domeniu. Am făcut însă mereu front comun cu patronatele din domeniu. Dialogul este cel mai important într-o construcţie. Sigur, dacă nu se reuşeşte prin dialog se poate încerca prin diverse mecansime să se obţină efectele dorite. Dialogul nu se mai întâmpla însă de multă vreme între Ministerul Agriculturii şi producători. România are nevoie de o dezvoltare a producătorilor mici şi medii. Există şi programe în acest sens, dar dacă ne gândim la PNDR ne dăm seama că politicul s-a implicat foarte mult şi a stricat ce se putea face. Nici măcar nu avem camere agricole tot din cauza influenţei politicului. Acest lucru este foarte grav”, este de părere DRAGOŞ VASILE FRUMOSU.

Acesta considera că deşi la agricultura gradul de absorbţie este foarte mare nu s-a reuşit dezvoltarea de afaceri într-un domeniu foarte vast.

BIANCA VLAD, Senior Manager, Consultanță Fiscală, PwC România, a vorbit despre ”Diversificarea cotelor de TVA şi taxarea inversă”.

”În prezent, România are taxare inversă la cereale şi din 2016 şi la diferite device-uri. De asemenea, tot de la începutul anului, s-a diversificat paleta de produse unde se aplică taxarea inversă. Ne aşteptam ca de la 1 ianuarie 2017, cota TVA să se reducă la 19% pentru toate produsele”, a declarat BIANCA VLAD.

Specialistul PwC România este de părere că 2015 a fost anul cu cele mai multe controale de la ANAF, AFM, Vam[ etc.

”Unele dintre ele s-au încheiat şi cu sesizări penale. Asta înseamnă că partea administrativă se blochează până la încheierea sesizării. Asta înseamnă că o eventuală contestaţie este blocată până la soluţionarea controlului penal. Din câte ştim partea penală se mişcă foarte greu”, a afirmat BIANCA VLAD.

LORINA DĂRMĂNESCU, Senior Manager, Consultanta Fiscală, PwC România, a vorbit despre legea ambalajelor care a intrat în vigoare la sfârşitul anului 2015.

”Legea nu s-a schimbat şi până se va schimba trebuie să supravieţuim în mediul de lucru actual. Mediul de afaceri este în pline discuţii cu Ministerul Mediului. Mă bucur că acest subiect este de actualitate, dar nu mă bucur că mediul de afaceri suferă. În loc să facă business pierde bani şi timp nejustificat. Totul începe de la declararea ambalajelor. Aveţi grijă să le declaraţi absolut pe toate. Dacă un anumit ambalaj provine din afară României trebuie să aveţi grijă să fie şi acela declarat. Mesajul meu este să vedeţi cum staţi din punctul de vedere al gestiunii ambalajului”, a declarat LORINA DĂRMĂNESCU.

Partenerul oficial al evenimentului a fost: Caussade Semences
Parteneri: Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN şi Klarmedia.

Partener media principal: AGROTV.
Evenimentul are drept parteneri media: Agroromania.ro, Business Press Agricol, Agrias, Revista Fermă, Agroazi, Agrimedia, Profitul Agricol, Gazeta de agricultură, Agro TV, Ştiri Agricole, Revista Tranzit, Jurnalul de afaceri, Promoafaceri, Business24, Ziare.com, Debizz, Calendar evenimente, MLM News, Legal Magazin, Revista Valoare, Transilvania Business, Roportal.ro, Bucureşteni.ro, Administraţie.ro, Global Manager.ro, Manager Express, Economia Online, Think Business, Antreprenor în România, BusinessEditors.ro şi Plan de afacere.ro.

Despre BusinessMark

BusinessMark este o companie ce oferă servicii integrate de B2B, oferind clienţilor săi  modele de dezvoltare complexe, conectandu- i în mod direct cu mediul de afaceri şi creând oportunităţi de parteneriat strategic.
Atât prin organizarea de evenimente business, cât şi prin serviciile de B2B Public Relations oferite, BusinessMark îşi propune să vină în întâmpinarea partenerilor săi cu strategii de comunicare şi promovare centrate pe business  matchmaking şi crearea de oportunităţi de dezvoltare.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*