România are nevoie de o clasă antreprenorială puternică

antreprenor
Foto: http://portalmanagement.ro

Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica, a acordat Ziarului Bursa un interviu în ediția printată. Printre subiectele abordate se numără: evoluția Hidroelectrica, situația companiilor de stat și economia românească. Business Editors vă prezintă într-un serial de trei articole rezumatul acestui interviu.

Procedura insolvenţei prin care a trecut Hidroelectrica a făcut istorie pentru că a demonstrat un lucru fundamental pentru România, faptul că şi companiile statului pot să genereze încredere, stabilitate şi profit, dacă sunt administrate corect. O condiţie esenţială pentru succesul companiilor de stat este managementul încredinţat unor oameni recomandaţi de competenţe profesionale, de moralitate, capabilităţi manageriale şi nu exclusiv de carnetul de partid.
Companiile statului, cu un management onest, asumat şi vizionar, se pot constitui în veritabile motoare de creştere economică şi piloni de stabilitate socială. Sper ca statul să înţeleagă acest lucru măcar în ceasul al 12-lea. Altminteri, riscă să condamne şi bruma de companii pe care le mai deţine la arierate, şomaj şi falimente.

Pilonii unei economii puternice sunt clasa antreprenorială și capitalul autohton

Pilonii unei economii puternice sunt reprezentanţi de clasa antreprenorială şi de capitalul autohton, pe care România, nici astăzi, după 26 de ani de economie de piaţă, nu îi are. Statul român nu a luat nici o măsură protecţionistă în ceea ce priveşte firavul capital autohton, în condiţiile în care, după Revoluţie, au fost deschise prea larg porţile capitalului străin.
România are nevoie de o clasă antreprenorială puternică, una care să ţină cât de cât piept tendinţei hegemoniale a marilor corporaţii, care văd oportunităţi în deschiderea pieţelor într-o economie globalizată. Aceste multinaţionale au deja rutina exerciţiului economic şi au o cifră de afaceri de ordinul miliardelor şi, implicit, o altă forţă de penetrare. Dacă nu mai ai nimic al tău, devii no man’s land. Aşa este şi cu capitalul autohton. Orice ţară ia minime măsuri protecţioniste, indiferent de modelul de piaţă. Şi Germania, şi Anglia, şi Franţa au astfel de măsuri prin care să stimuleze, să încurajeze şi să protejeze capitalul autohton. Noi nu am luat astfel de măsuri protective şi acum se vede. Am devenit o piaţă de desfacere pentru multe industrii. Noi, care în multe domenii aveam poziţii de top. Până la urmă trebuie să ne adaptăm politicile economice în acord cu interesul naţional, care reclamă întărirea clasei antreprenoriale şi a capitalului autohton, ce reprezintă ingredientele de bază ale unei economii sănătoase şi a prosperităţii sociale.
Dacă vindem totul cu nesăbuinţă, la ce condamnăm generaţiile care vin, dacă nu la sărăcie? Le facem iar vasali? Suntem tributari încă aceleiaşi filosofii de viaţă, încrustată în ADN-ul naţiunii române, «capul plecat sabia nu-l taie!» Ce înseamnă asta dacă nu laşitate şi trădare, abandon şi resemnare? Arătaţi-mi ce altă naţiune are o astfel de filosofie? Nici una! Am plătit tribut în fete virgine Înaltei Porţi, ne-am cedat tezaurul la ruşi şi acum aşteptăm lumina de la Marele Licurici. Dintotdeauna am pupat inelul unora mai mari, pentru că dintotdeauna ne-a fost frică să fim noi înşine mari.

Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*