Iată sectoarele în care nu se prea plătesc facturile:

Foto: http://www.debtwave.org

Analiză KeysFin

Economia României dă semne de revenire însă, dincolo de datele de pe hârtie, de creşterea PIB-ului din statistici, realitatea ascunde riscuri semnificative. Cel de neplată, în general indisciplina din contracte, rămâne încă la un nivel ridicat, nu puţini fiind oamenii de afaceri care afirmă că plata la timp a facturilor reprezintă un fel de Fata Morgana.

Potrivit unei analize realizată de analiştii de la KeysFin, valoarea totală a facturilor restante se situa, la finalul lui 2014, la 57,8 miliarde de lei, în creştere faţă de anul anterior (57,7 miliarde lei) şi la un nivel apropiat de cel înregistrat în vârful crizei economice (2010-2012).

Cele mai multe facturi neachitate erau înregistrate în industria prelucrătoare, de 13,99 miliarde lei. La un nivel apropiat se situează comerţul, cu o cifră totală de 13,16 miliarde lei.

Statistica KeysFin arată, astfel, că domeniile cu cel mai ridicat risc de neplată din economia românească sunt industria prelucrătoare (26%), comerţul şi reparaţia autovehiculelor (24%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică (14%) şi construcţiile (13%).

În clasament se mai situează, cu procente importante, transporturile şi agricultura, cu câte 6%, comunicaţiile cu 5 procente şi activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, cu 5%.

Cele mai multe firme care nu îşi plăteau la timp facturile erau din sectorul comerţului (6502) , urmate de cele din domeniul industriei prelucrătoare (3749), activităţi ştiinţifice şi tehnice (3461) şi construcţii (2752). Cu mai mult de 1000 de firme indisciplinate din punct de vedere al onorării contractelor se mai aflau tranzacţiile imobiliare, agricultura şi informaţii&comunicaţii.

Potrivit analiştilor de la KeysFin, estimările arată că intervalul 2015-2016, chiar dacă încă nu există date oficiale, se situează pe coordonate similare.

“Companiile continuă să înregistreze dificultăţi în derularea contractelor, mediul de afaceri fiind încă grevat de blocajul financiar şi de măsurile luate de companii în perioada de criză. Aşa numita finanţare pe banii partenerului încă funcţionează, chiar dacă este păguboasă pe termen lung, erodând puternic relaţiile de afaceri”, afirmă analiştii de la KeysFin.

“Sunt domenii în economie în care termenele de plată depăşesc, frecvent, 4-6 luni, inclusiv în domeniile dinamice precum comerţul sau industria de publicitate. Încrederea în relaţiile de afaceri rămâne încă la un nivel redus, iar întârzierile la plată reflectă pe de o parte problemele financiare cu care se confruntă firmele, dar mai ales măsurile de protecţie pe care acestea şi le iau pentru a nu intra în blocaj financiar”, au mai spus aceştia.

Incidentele de plată, în creştere

Analiza KeysFin arată, totodată, că plățile cu instrumente de debit refuzate de bănci au crescut de peste trei ori în mai față de aprilie 2016, la 490 de milioane de lei, de la aproape 150 de milioane de lei.

Statistica alăturată, realizată din datele colectate la Centrala Incidentelor de Plăți din Banca Națională a României, arată că, în comparaţie cu anul trecut, plățile cu instrumente de debit refuzate de bănci au crescut cu 3,6%, faţă de iunie 2015, când se situau la 477 de milioane de lei.

Şi numărul operaţiunilor refuzate de bănci a crescut în mai 2016 la 6.502, de la 5.535 în luna precedentă. Vestea bună este că acestea se află sub nivelul consemnat în urmă cu un an, când au fost înregistrate 7.917 incidente de plată.

Potrivit analiştilor de la KeysFin, cele mai multe instrumente refuzate de bănci sunt plățile cu bilete la ordin, numărul acestora crescând la 6265 în luna mai, faţă de 5263 în luna anterioară. Valoarea acestora a însumat 481,6 milioane de lei în mai 2016, în creştere de la 142,7 milioane de lei în luna anterioară.

Şi în cazul plăților cu cecuri, sumele refuzate la plată au crescut, de asemenea, în mai față de aprilie, de la 7,2 milioane de lei la 8,6 milioane de lei.

Tu ştii cu cine faci business?

Potrivit analiştilor de la KeysFin, business-ul reprezintă, în aceste condiţii, o misiune riscantă în absenţa unor informaţii concrete privind partenerii cu care faci afaceri.

“Să ştii în ce situaţie financiară se află firma cu care lucrezi, cum stă cu datoriile, în ce diferende juridice se află etc. – sunt date care te pot ajuta să iei o decizie optimă atunci când vine vorba de valoarea contactului, câtă marfă îi pui la dispoziţie, ce servicii poţi să îi prestezi, să ai siguranţa că îţi vei primi banii”, afirmă experţii KeysFin.

“Sunt mulţi oameni de afaceri care, prin intermediul serviciilor de business information, de exemplu, isi caută posibili parteneri de business. Dau căutare după CAEN, după oraş, cifră de afaceri, îşi stabilesc un profil de posibil asociat şi apoi îşi generează rapoarte concrete care îi pot ajuta să genereze relaţii de afaceri pe baze solide”, afirmă cei de la KeysFin.

“Concluzia este că, indiferent de dimensiunea business-ului, istoricul, situaţia acesteia, astfel de informaţii sunt esenţiale pentru a creiona o evaluare care să includă atât aspectele pozitive cât şi cele cu potenţial negativ în relaţia cu partenerul de afaceri. Pe baza acestui raport, departamentele financiare, managerii în principal, îşi pot dimensiona contractele, aşteptările şi măsurile de prevenire pentru a exploata potenţialul de dezvoltare dar şi pe cel de risc”, au mai spus analiştii de la KeysFin.

Informaţiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din Romania.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*