IFRS reprezintă viitorul. Tendința este de aliniere.

BusinessMark a organizat cea de-a doua ediție a IFRS Forum, eveniment care a avut loc pe 15 iunie 2016 la Hotel Radisson Blu, București.

Forumul a constituit cel mai important eveniment dedicat standardelor internaționale de raportare financiară organizat în România, reunind reprezentanţi ai Ministerului Finanțelor, ai tuturor companiilor de consultanță și audit din Big 4, experți financiari, factori de decizie din departamentele financiar-contabile ale celor mai importante companii prezente pe piața românească.

SESIUNEA 1

Invitații primei părți a zilei au fost: GEORGETA PETRE, Director, Direcția de legislație și reglementări contabile, Ministerul Finanțelor Publice, ANA-MARIA BUTUCARU, Director, Financial Services, PwC, ADRIAN BUNEA, Executive Director, Financial Accounting Advisory Services, EY România și ALEXANDRA SMEDOIU, Director, Consultanță fiscală, PwC România.

GEORGETA PETRE, Director, Direcția de legislație și reglementări contabile, Ministerul Finanțelor Publice, a punctat schimbările importante generate de Aplicarea IFRS în România.

”Începând cu 2015 există un raport de audit care prezintă ceva nou, faptul că auditorul trebuie să confirme cu privire la faptul că situațiile financiare sunt făcute cu respectarea legislației. În cazul IFRS există mai multă flexibilitate pentru alegerea tratamentelor contabile. Dar de multe ori se întâmplă însă ca acestea să nu-și găsească echivelent în fiscalitate. Atunci este o mare provocare să aplici aceste reglementări, iar provocarea este și mai mare la companiile cu capital parțial sau majoritar de stat”, a declarat GEORGETA PETRE.

Aceasta a precizat că MFP a făcut o analiză a noilor reglementări și a descoperit mai multe provocări:

  • Tratamente contabile neunitare pentru operațiuni similare
  • Aplicarea IAS 29 – evidențierea în timp a rezultatelor inflației
  • Pierderea din actualizarea la inflație. Acoperirea pierderii (ct. 118)
  • Tratamentul juridic, contabil și fiscal al rezultatului reportat
  • Utilizarea sumelor din conturile de rezultat reportat în conformitate cu prevederile legale.

ANA-MARIA BUTUCARU, Director, Financial Services, PwC România, și-a intitulat prezentarea ”IFRS 9 – Instrumente financiare – adoptarea standardului de la 1 ianuarie 2018, implicații, provocări”.

”Standardul IFRS 9 va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2018, dar implementatorii așteaptă să vadă rezultate chiar din acest an și unele bănci chiar de anul trecut”, a precizat ANA-MARIA BUTUCARU.

Potrivit acesteia, schimbarea afectează toate companiile în ceea ce privește instrumentele financiare ale companiilor.

”Categoria ”disponibil pentru vânzare” era în categoria reziduală. În IFRS 9, lucrurile trebuie să fie puțin mai simple. Businessul trebuie să fie știut de la început. Companiile trebuie să se asigure că aleg această categorie reziduală sau că nu există altă opțiune decât aceasta. (…) IFRS 9 nu presupune schimbarea 100% a modului în care determini pierderile în prezent. Informația existentă poate fi folosită pentru a face trecerea la IFRS 9. În cazul băncilor procentul informației care poate fi refolosită este de 20-40%, iar în cazul altor companii este chiar de 60-90%”, a afirmat ANA-MARIA BUTUCARU.

ADRIAN BUNEA, Executive Director, Financial Accounting Advisory Services, EY România, a vorbit despre IFRS 16 – Leasing (Leases/ Clarifications to IFRS 15).

”Acest standard a fost publicat recent în ianuarie 2016. Ca noutate majoră, locatarii vor trebui să recunoască în bilanț active și pasive care anterior erau identificate în leasingurile operaționale. Vestea bună este că în ultima parte a discuțiilor s-a hotărât să nu schimbăm și contabilizarea făcută de locator. Impactul major va fi contabilizarea contractelor de leasing a locatarilor. Ei vor trebui să recunoscă acel drept de utilizare a unui activ. Din aceasta derivă noi cerințe de prezentare a informațiilor”, a explicat ADRIAN BUNEA.

Noul standard va intra în vigoare la 1 ianuarie 2019.

”Dacă anumite entități optează pentru aplicarea în avans se poate doar dacă au aplicat IFRS 15. Fiecare companie trebuie să facă anterior analiza pentru a vedea dacă acest standard va avea un impact major asupra raportărilor financiare. Locatarul va trebui, când are un contract de leasing, să contabilizeze un activ și o datorie de leasing (calculată cam cum facem acum pentru leasingul financiar). Există două excepții.  Dacă la data tranziției la IFRS 16 contractele de leasing sunt de până la 12 luni nu trebuie aplicată noua condiție. Dacă activele individuale au o valoare mai mică de 5.000 de euro putem opta din nou să nu aplicăm standardul”, a punctate ADRIAN BUNEA.

ALEXANDRA SMEDOIU, Director, Consultanță fiscală, PwC România, a vorbit despre Societățile de investiții financiare – cum aplicăm IFRS fiscal?

”Cine aplică IFRS? Instituțiile financiare bancare, societățile listate la bursă, societățile de investiții financiare și anumite societăți de stat. În Codul Fiscal au fost introduse anumite norme referitoare la IFRS în 2012, anul în care au aplicat băncile. Ceea ce avem acum în Cod este ceea ce a fost introdus atunci, adică prevederi aplicabile băncilor. De aceea ne este greu să aplicăm prevederile pentru toate celelalte societăți. Am avut lungi discuții cu MFP pe această temă. Modificările sau clarificările sunt destul de greu de implementat în practică. Cred însă că IFRS reprezintă viitorul. Tendința este de aliniere. În următorii ani vor fi tot mai multe societățile care vor aplica la acest standard”, a declarat ALEXANDRA SMEDOIU.

ALEXANDRA a precizat că nu există un cadru fiscal special aplicabil contribuabililor care au IFRS.

”În afară de ghidul emis în 2012 nu avem alt document care să ne îndrume. Tot ce se încadrează în afara acestui ghid se bazează pe practica de industrie, judecata proprie etc. Când am alt tratament contabil și impozitul pe profit se calzulează pe acele noi reglementări”, a explicat ALEXANDRA SMEDOIU.

Potrivit acesteia, există însă Art. 21 din Codul Fiscal care implementează câteva reguli referitoare la aplicarea IFRS:

  • Reguli speciale pentru sumele înregistrate în rezultatul reportat provenit din actualizarea ratei inflației
  • Reguli speciale pentru sumele provenite din alte ajustări
  • Reguli speciale pentru retratarea provizioanelor

SESIUNEA 2

Speakerii celei de-a doua sesiuni au fost: ALINA FĂNIȚĂ, CEO, PKF Finconta & IONUȚ ȘERBAN, Audit Manager, PKF Finconta, ADRIANA LOBDA, Audit Partner, Deloitte România, ELLA CHILEA, Director, Audit & Financial Advisory, Mazars România și CODINA PETRESCU, Senior Manager, Consultanță contabilă, Servicii de Audit, PwC Romania.

ALINA FĂNIȚĂ, CEO, PKF Finconta, a vorbit, alături de IONUȚ ȘERBAN, Audit Manager, PKF Finconta, despre ” IFRS 15 – Venituri din contractele cu clienții – adoptarea standardului de la 1 ianuarie 2017, update, necesitatea emiterii unui nou standard, impactul asupra business-ului”.

”Datorită IFRS 15, utilizatorii de pe piețele internaționale de capital pot verifica evoluția companilor care au implementat standardul. IFRS 15 se vrea a fi un standard pentru recunoașterea veniturilor în toate domeniile. Standardul se aplică pentru contracte cu clienții și vânzări de active non-financiare, care nu sunt produsul rezultat din activitățile de bază ale entității.

Standardul nu se aplică pentru contracte de leasing, de asigurări sau instrumente financiare și anumite drepturi/obligații contractuale”, a afirmat ALINA FĂNIȚĂ.

IFRS 15 intră în vigoare de la 1 ianuarie 2018, dar aplicarea mai devreme este permisă.

”Principiul de bază este că o entitate recunoaște veniturile aferente transferului de bunuri și servicii promise de către clienți la o valoare care refletctă contraprestația la care entitatea se așteaptă să aibă dreptul în schimbul bunurilor și serviciilor”, a completat ALINA FĂNIȚĂ.

IONUȚ ȘERBAN a descries tranziția la IFRS 15 prin metoda retroactivă:

  • Aplicare retroactivă IFRS 15 pentru fiecare perioadă comparativă
  • Ajustarea se reflectă la începutul prime perioade comparative prezentatate
  • În perioada comparativă se reflectă veniturile retratate pentru toate contractele
  • Selectarea celor 3 soluții practice este posibilă.

Este posibilă și Metoda retroactivă, efect cumulativ.

 

”În aprilie 2016 au fost făcute două amendamente. Primul se referă la contracte finalizate – În cazul aplicării metodei retroactive, IFRS 15 nu se aplică pentru contractele finalizate la începutul primei perioade prezentate.

Dificultăți în aplicare: infrastructura IT, număr crescut de estimări, schimbarea modelelor de business, costuri operaționale mult mai ridicate, colectarea informațiilor istorice, informații extensive de prezentat. Ce se poate face? Pregătirea profesională a personalului, analiza timpurie a contractelor, dezvoltarea unui plan de tranziție, monitorizarea tranziției și menținerea unei evidențe a procesului”, a explicat IONUȚ ȘERBAN.

ELLA CHILEA, Director, Audit & Financial Advisory, Mazars România, a vorbit despre ”Proiectul privind aplicarea conceptului de materialitate în intocmirea situațiilor financiare conform IFRS”.

”Practice Statement nu este echivalentul unui standard. Este un ghid de bune practici oferit de IASB. Societățile care aplica IFRS nu sunt obligate să urmeze principiile oferite de Practice Statment, decât dacă există o obligație impusă”, a precizat ELLA CHILEA.

În Practice Statement sunt discutate: caracteristicile materialității, cum să aplicăm conceptul de materialitate pentru prezentarea informațiilor și pentru notele explicative etc.

CODINA PETRESCU, Senior Manager, Consultanță contabilă, Servicii de Audit, PwC Romania, a vorbit despre Tendințe globale în raportarea financiară. Creșterea relevanței situațiilor financiare.

”Rapoartele financiare au devenit tot mai complexe și mai greu de citit. Informația care contează nu se vede, fiind ascunsă în prezentări standard și șabloane. Cu alte cuvine, rapoartele financiare sunt pregătite pentru că trebuie nu pentru că vrem să comunicăm mai bine cu cei care trebuie să înțeleagă situațiile financiare. Din 2003, lungimea medie a rapoartelor financiare a crescut cu 30% ”, a afirmat CODINA PETRESCU.

”Pentru a simplifica situațiile financiare trebuie să ne gândim cine sunt cei care le citesc. Apoi ce îi interesează și în ce structură ar putea să găsească mai repede informațiile dorite? Care sunt mesajele cheie și cum putem să facem pentru a fi mai ușor înțelese? Folosirea unui limbaj mai simplu și mai puțin tehnic ar fi de ajutor, pentru că persoanele care citesc nu sunt experți contabili”, a completat reprezentantul PwC Romania.

ADRIANA LOBDA, Audit Partner, Deloitte România, a vorbit despre IFRS 10 – Situații financiare consolidate. Aplicarea IFRS in România.

”Ce aduce nou IFRS 10? Acesta revoluționează ideea de control. Cum ne gândim la conceptual de control în noua realitate economică? A fost necesară rescrierea conceptului. Conceptul de control era înțeles și aplicat diferit de către societăți și era aplicat inconsecvent”, a afirmat ADRIANA LOBDA.

Potrivit acesteia, în principiul fundamental al IFRS 10, consolidarea este bazată pe control, controlul poate fi obținut în diverse maniere și nu numai ca urmare a puterii de a guverna politicile financiare și operaționale. De asemenea, Adriana este de părere că expunerea la riscuri/beneficiii este unul dintre factorii necesari ai existenței controlului, dar nu este un factor determinant.

Evenimentul a inclus şi seminarul cu tema “IFRS 16 LEASING (LEASES/ CLARIFICATIONS TO IFRS 15) , care a pus în discuţie teme ca:

  • Noua definiție a contractelor de leasing; arie de aplicare
  • Noul model de contabilizare a contractelor de leasing din perspectiva locatorului și a locatarului
  • Simplificări și exceptări permise de Standard
  • Implicații practice, inclusiv potențiale implicații fiscal

Seminarul a fost susţinut de ANGELA MANOLACHE, Partner, Guvernanță, Risc și Raportare, KPMG România şi IONUȚ MĂSTĂCĂNEANU, Tax Senior Manager, Servicii de Fiscalitate, KPMG România.

Cel de-al doilea seminar, Raportarea integrate – cerințe și beneficii. Impact în România, a fost susținut de RALUCA ANTON, Manager Audit, Deloitte România.

Un eveniment organizat de BusinessMark cu sprijinul UNSAR.

Partenerii evenimentului sunt: PWC, Deloitte Romania, EY Romania, KPMG, PKF Finconta, Graphtec Design şi Klarmedia.

Evenimentul a avut drept parteneri media: Jurnalul de afaceri, Business Editors, Promoafaceri, Economic ZOOM, Femei in afaceri, StartUps, Business24, Ziare.com, Calendar evenimente, Legal Magazin, Transilvania Business, Debizz, Administratie.ro, Roportal.ro, MLM News, Revista Valoarea, Bucuresteni.ro, Manager Express, Economia Online, Manager.ro, Think Business, Antreprenor in Romania, Avocatura.com, Mark Media si Plan de afacere.ro.

Despre BusinessMark

BusinessMark este o companie care oferă servicii integrate de B2B, oferind clienţilor săi  modele de dezvoltare complexe, conectându-i în mod direct cu mediul de afaceri şi creând oportunităţi de parteneriat strategic.

Atât prin organizarea de evenimente business, cât şi prin serviciile de B2B Public Relations oferite, BusinessMark îşi propune să vină în întâmpinarea partenerilor săi cu strategii de comunicare şi promovare centrate pe business  matchmaking şi crearea de oportunităţi de dezvoltare.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*