Noi reguli pentru clădirile sustenabile

2016 aduce schimbări majore privind certificarea clădirilor sustenabile din lume, inclusiv din România, având în vedere că cele mai populare metodologii de certificare, BREEAM și LEED, vor fi actualizate în acest an.

Potrivit companiei BuildGreen, noua versiune BREEAM 2016 a fost recent lansată și intră efectiv în vigoare astăzi, iar metodologia LEED v4 va fi lansată în luna noiembrie a.c.. Noile metodologii înlocuiesc versiunile utilizate până acum și propun o abordare mai riguroasă a dezvoltării sustenabile, având un impact semnificativ asupra tuturor dezvoltatorilor interesați să își alinieze proiectele la standardele impuse de cele mai mari autorități internaționale de certificare a clădirilor.

BREEAM 2016, prima schema de certificare care a fost actualizată, implică reguli mai stricte de dezvoltare sustenabilă, dar un proces mai simplu de certificare. Noua metodologie a fost lansată pe 21 martie și, începând cu data de 28 martie 2016, înlocuiește versiunile 2009 și 2013 utilizate până acum. Versiunea actuală include criterii de certificare pentru noi tipuri de clădiri, cum ar fi hotelurile sau instituțiile de învățământ, și adresează provocările legate de dezvoltarea clădirilor rezidențiale, pe măsură ce tot mai multe proprietăți de acest tip se aliniază la practicile sustenabile.

2013 a fost ultimul an care a adus astfel de schimbări majore pentru investitori, arhitecți și producători de materiale de construcții implicați în dezoltarea clădirilor sustenabile. Atât USGBC (organizația responsabilă de certificarea de tip LEED), cât și BRE Global (creatorul metodologiei BREEAM) au decis atunci să implementeze noi sisteme de certificare. În prezent, certificările anterioare, cum ar fi BREEAM 2009, BREEAM 2013 sau LEED v3, sunt implementate la scară largă în România.

LEED v4 va înlocui versiunea existentă LEED v3 începând cu sfârșitul lunii octombrie a anului curent și, de asemenea, propune reguli mai stricte de dezvoltare sustenabilă. Inițiativa ambelor autorități de certificare a clădirilor se bazează pe un scop comun – stimularea unor procese responsabile de construire – atât față de mediu, cât și față de oameni. Schimbările implementate vor face cele două metodologii și mai asemănătoare ca până acum. Ambele sisteme, BREEAM și LEED, devin mai exigente, dar se bazează pe schemele din perioada 2009-2013, astfel încât experiența și cunoștințele dobândite în timpul proceselor de certificare anterioare să poată fi valorificate în designul și dezvoltarea proprietăților care vor face obiectul noilor scheme de certificare.

“Corporațiile globale care activează în România vor alege, cel mai probabil, clădirile de birouri certificate conform standarelor LEED (originare din SUA), pentru a fi în linie cu strategiile de CSR ale companiilor-mamă. Companiile europene, pe de altă parte, vor fi mai degrabă înclinate să opteze pentru o clădire ce deține un certificat BREEAM (originar din Marea Britanie). Important de reținut este însă faptul că ambele metodologii au același scop – să promoveze și să implementeze practici de dezvoltare sustenabilă. Afirmația că un certificat LEED e mai bun decât unul BREEAM (și viceversa) este, așadar, eronată” – susține Răzvan Nica, Managing Director BuildGreen.

BREEAM 2016, principalele schimbări

În cazul BREEAM, creditele acordate pentru managementul dezvoltării au fost reorganizate și aliniate mai bine la procesul de construire, iar modulul dedicat certificărilor de tip Core & Shell a proiectelor noi a fost regândit și simplificat pentru a fi complementar cu regulile pentru certificarea proiectelor de amenajare și renovare BREEAM Fit-out create în 2015. Performanța energetică a clădirilor reprezintă un aspect esențial asupra căruia noua schemă de certificare se concentrează, întrucât standardul de referință pentru eficiența energetică a fost înlocuit cu standardele locale, mai stricte, de performanță (în Romania – EPBD).

Principalele reguli noi vizează condiții mai stricte și pentru calitatea aerului din interiorul clădirii, un design al clădirii cu focus pe reducerea amprentei de carbon (Low carbon design) și includerea de noi criterii și credite de certificare pentru design-ul de tip pasiv (Passive design). Alte schimbări majore se referă la utilizarea de materiale provenite din surse responsabile, design-ul durabil al clădirilor, precum și la emisiile de oxizi de azot (NOx – criteriile de referință au fost aliniate la directiva UE referitoare la design-ul ecologic).

O noutate în cadrul BREEAM 2013, implicarea unui consultant autorizat BREEAM AP a fost extinsă și are o pondere mai mare în BREEAM 2016.

BREEAM 2016 menține parțial și reorganizează cerințele preliminare introduse în versiunea din 2013, pe lângă cerințele minime impuse. Îndeplinirea condițiilor preliminare este obligatorie – un proiect nu va obține puncte suplimentare pentru atingerea lor, dar neîndeplinirea lor împiedică obținerea certificatului de sustenabilitate. În cazul cerințelor minime, sunt acordate puncte pentru criteriile îndeplinite, iar neîndeplinirea cerințelor pe anumite categorii duce la obținerea unui scor redus de sustenabilitate.

Ca și în cazul versiunii din 2013, BREEAM 2016 este foarte puternic concentrată pe planificare și design, considerate fundamentale pentru întreg procesul de certificare și pentru gradul de sustenabilitate a viitoarei construcții. Din acest motiv, BREEAM prevede consultarea tuturor factorilor asociați dezvoltării, inclusiv a vecinilor.

LEED V4

În cea mai nouă versiune a schemei de certificare LEED, criteriile referitoare la produsele utilizate în cadrul proiectului au devenit mai stricte. LEED v4 pune accentul pe evaluarea ciclului de viață al produselor și pe declarațiile de mediu. În cazul LEED v4, numărul condițiilor preliminare, nepunctate suplimentar, a crescut cu 50% (de la 8 la 12). Acestea sunt evaluate cu ”Da” sau ”Nu”, iar neîndeplinirea oricăreia dintre aceste condiții, indiferent de etapă, împiedică obținerea certificatului de sustenabilitate.

Parte dintre criteriile care anterior erau punctate suplimentar au fost transformate în cerințe preliminare, fiind considerate esențiale pentru sustenabilitatea dezvoltării. Acestea inlcud, printre altele: “Contorizarea energiei la nivelul întregii clădiri” și “Planificarea și gestionarea deșeurilor din construcții și demolări”.

Referitor la performanța energetică, certificarea LEED păstrează standardul ASHRAE ca reper în evaluare, acesta devenind, de asemenea, considerabil mai restrictiv.

Acustica și modalitățile alternative de transport – preocupări comune

Cerințele referitoare la acustica clădiriilor sustenabile sunt mai stricte în ambele metodologii. LEED v4 solicită un timp de reverberație – parametru standard în evaluarea acusticii de interior pentru spațiile de birouri de tip open-space – de maxim 0.8 secunde. Plafoanele acustice trebuie să aibă un coeficient de absorbție mult mai ridicat. În cazul BREEAM, în schimb, este obligatorie cooptarea unui acustician calificat în procesul de evaluare, care va superviza și coordona lucrările pe tot parcursul dezvoltării, cu scopul de a reduce nivelul zgomotului în clădire.

În ambele sisteme de certificare, cerințele legate de numărul locurilor de parcare și de facilitățile pentru bicicliști au devenit mai stricte. Prin LEED v4, USGBC acordă atenție sporită soluțiillor alternative de transport, în special exisenței pistelor de biciclete în imediata apropiere a proprietății. Acest aspect există deja în prevederile BREEAM încă din 2009.

Citește și:

Build Upon, cel mai mare proiect pentru renovarea clădirilor

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*