TVA necolectată, pierdere de peste 28 de miliarde de Euro

insolvency
Foto: https://blog.sprinklebit.com

Potrivit estimărilor PwC,  Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) necolectată a generat o pierdere de peste 28 de miliarde de Euro în 2015 pentru bugetele celor cinci state din Europa Centrală şi de Est. Rezultatele acestui studiu au fost prezentate azi în cadrul unei conferinţe PwC desfăşurate la Bucureşti, dedicată combaterii evaziunii fiscale în zona de TVA în statele din Europa Centrală şi de Est (ECE).

Toate cele 5 state din ECE (Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia) se confruntă cu niveluri ridicate ale deficitului de TVA (diferenţa dintre sumele de TVA pe care statele ar trebui să le colecteze şi sumele colectate efectiv), care variază între 19,6% în Republica Cehă şi 39,6% în România.

În celelalte state din ECE, nivelul deficitului de TVA a fost de 20,5% în Ungaria, 28,3% în Slovacia şi 29,2% în Polonia.

În termeni financiari, acest deficit înseamnă o pagubă de 3,1 miliarde de Euro anual la bugetul Cehiei, 2,6 miliarde de Euro la bugetul Ungariei, 8,3 miliarde de Euro în România, 12 miliarde de Euro în Polonia şi 2,2 miliarde de Euro pentru Slovacia.

„În ultimii ani, ţările din ECE au introdus programe de reformă şi modernizare a administraţiilor financiare. Astfel de programe au oferit deja rezultate spectaculoase în Slovacia, unde deficitul de TVA a fost redus de la 33,9% la 28,3% într-un singur an. Acest lucru se datorează introducerii unui set de măsuri cum ar fi programe software de analiză a tranzacţiilor în timp real, corelând input-ul şi output-ul de TVA pe baza codului de identificare de plătitor de TVA, crearea unui comitet Tax Cobra pentru a investiga cazurile majore de fraudă fiscală, în cooperare cu poliţia şi procuratura, crearea unor instanţe fiscale specializate”, a declarat Daniel Anghel, Liderul Echipei de Impozite şi Taxe Indirecte, PwC Europa Centrală şi de Est.

“În schimb, alte state par să rămână în urmă în privinţa reducerii deficitului de TVA. Atât Polonia cât şi România au raportat niveluri ridicate ale deficitului de TVA în 2015, România situându-se pe ultimul loc în privinţa gradului de colectare de TVA dintre toate statele membre ale UE. Este clar că autorităţile din aceste ţări trebuie să reanalizeze impactul măsurilor introduse, inclusiv controalele suplimentare la înregistrarea în scopuri de TVA, aşa cum este formularul 088 din România, care se dovedesc a fi împovărătoare pentru contribuabilii oneşti, dar nu par să genereze rezultatele scontate în privinţa reducerii fraudei de TVA şi a creşterii gradului de colectare”, a adăugat Daniel Anghel.

Conferinţa PwC Combaterea evaziunii fiscale în zona de TVA în statele din Europa Centrală şi de Est s-a bucurat de prezenţa lui Dragoş Doroş, Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF); Valeriu Gâlă, Inspector General Adjuct, Direcţia Antifraudă fiscală, Maria Vizoli, Director General în cadrul Direcţiei Generale pentru Legislaţie, Cod Fiscal şi Reglementări Vamale din cadrul Ministerului de Finanţe din România; Zoltan Pankucsi, Secretar de stat adjuct pentru Taxare şi Contabilitate, Ministerul Economiei Naţionale din Ungaria, Oana Iacob, Director General Adjuct, Şeful Unităţii de Taxe Indirecte din cadrul Ministerului de Finanţe din România; Jana Stavjanova, specialist de strategie şi politică fiscală, în cadrul Ministerului de Finanţe din Cehia; Dan Voicu, Director General Adjunct, Direcţia de Informaţii Generale, ANAF; Jaroslav Neneman, Fost secretar de stat în cadrul Ministerului de Finanţe al Poloniei; şi Ismail Radwan, Expert senior în politici publice, din cadrul Băncii Mondiale, divizia pentru Europa şi Asia Centrală, precum şi reprezentanţi ai mediului de afaceri din întreaga regiune. Aceasta a fost a doua conferinţă dedicată subiectului combaterii evaziunii fiscale de TVA în statele din ECE organizată de PwC, după ce un eveniment similar s-a desfăşurat la Budapesta, Ungaria, în noiembrie 2015.

„În fiecare zi companiile se confruntă cu fenomenul competiţiei fiscale neloiale, cu costuri ascunse de TVA şi, în unele cazuri, chiar cu confiscarea unor active şi prejudicii de imagine. În plus, se pare că creşterea poverii administrative fiscale nu este foarte eficientă. Un recent studiu publicat de Comisia Europeană concluziona că pe măsură ce formulare de TVA folosite sunt mai elaborate, cu atât deficitul de TVA este mai mare. Statele Membre şi-au conceput formularele de TVA doar în scopul controlului intern, pentru raţiuni organizaţionale şi de risc management propriu, iar Uniunea Europeană nu joacă un rol în această privinţă. Aceasta dă naştere unor sisteme diferite, cu reguli diferite, şi cu o povară administrativă mai ridicată pentru participanţii de pe Piaţa Comună Europeană”, a adăugat Daniel Anghel.

„Cea mai bună modalitate de a contracara evaziunea fiscală în zona de TVA ar fi ca autorităţile fiscale şi mediul de afaceri să dezvolte la nivel european o strategie de conştientizare în rândul tuturor părţilor implicate, atât publice, cât şi private, a ameninţărilor puse de frauda de TVA, pentru a promova cele mai bune practici în domeniul prevenţiei, detectării, stopării şi investigării fraudei de TVA. De asemenea, avem nevoie de un mai intens schimb de informaţii, de colaborare operaţională şi de folosirea tehnologiei IT pentru a reduce costul colectării fiscale. Şi nu în ultimul rând, ne trebuie un dialog de substanţă între autorităţile fiscale şi mediul de afaceri, aşa cum încearcă să construiască PwC prin aceste conferinţe”, a declarat Daniel Anghel.

„Ţinând cont de faptul că deficitul de TVA afectează toate statele din ECE, este foarte important pentru ţările din  regiune să abordeze subiectul combaterii fraudei de TVA de o manieră comună, coerentă şi coordonată, iar România ar trebui să se alinieze acţiunilor întreprinse de celelalte state din grupului de la Visegrad”, a conchis Daniel Anghel.

Despre metodologia studiului PwC privind deficitul de TVA:

Toate datele au fost culese de la Eurostat, cu excepţia celor a căror sursă este indicată ca fiind diferită.

Toate calculele au fost efectuate în Euro. Au fost folosite ratele medii de schimb valutar pentru a face conversia din sumele exprimate în monedele naţionale în Euro.

Toate cifrele (mai puţin cele referitoare la PIB) pentru anii 2009-2013 au fost culese din studiului Comisiei Europene: “Study to quantify and analyse the VAT Gap in the EU Member States 2015 Report”.

Informaţiile referitoare la veniturile de TVA pentru anii 2014-2015 au fost culese de la ministerele de finanţe ale ţărilor respective. Aceste cifre au fost recalculate pentru a fi comparabile cu cele referitoare la veniturile de TVA cuprinse în studiul Comisiei Europene.

Schimbarea în privinţa sumei teoretice a TVA de colectat (VTTL) pentru anii 2014-2015 a fost considerată ca fiind în linie cu evoluţia Produsului Intern Brut.

Schimbările ratelor de TVA care au avut loc în Republica Cehă, Ungaria şi România care au avut loc în anii 2014 şi 2015 au fost luate în considerare atunci când s-a calculat suma teoretică a TVA de colectat. Aceste corecţii au fost în linie cu ponderea produsele vizate în consumul final total al gospodăriilor în şi relaţie cu ponderea consumului final al gospodăriilor în PIB.

Schimbările care au fost luate în calcul sunt după cum urmează:

Introducerea unei rate speciale reduse de TVA pentru cărţi în Republica Cehă în 2015 (ponderea altor bunuri vizate în consum este neglijabilă).

Introducerea unei cote reduse de TVA pentru carnea de porc în 2015 şi de vită în Ungaria în 2015.

Introducerea unei cote reduse de TVA pentru produsele alimentare şi băuturile non-alcoolice în România în iunie 2015.

Ponderea altor produse vizate de schimbarea ratelor de TVA în consumul final total al gospodăriilor în ţările respective este neglijabilă, aşa încât nu au fost luate în considerare.

Deficitul de TVA este diferenţa dintre VTTL exprimată în Euro şi veniturile reale de TVA recalculate şi exprimate în Euro.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*